Subiectul achiziției de energie electrică de la Cuciurgan (MGRES) revine periodic în atenția publică, alimentat de nostalgia unor prețuri care, în trecut, păreau imbatabile. Întrebarea „de ce nu cumpărăm din nou energie de acolo?” este frecventă. Răspunsul, însă, nu se mai găsește în trecut, ci în cifrele și contextul geopolitic și economic al anului 2026.
În prezent, reluarea achizițiilor de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu este blocată de decizii ideologice, ci de o matematică simplă: costurile de producție au explodat, resursele sunt insuficiente, iar riscurile juridice și logistice sunt majore.
De ce „energia ieftină” este acum o amintire
Modelul economic care permitea MGRES să livreze energie la prețuri reduse se baza pe o anomalie: utilizarea gazelor naturale livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu plătea. Acest contract, în forma sa inițială, nu mai produce efecte pentru volumele respective.
Astăzi, livrările de gaze către regiunea transnistreană au scăzut drastic:
- În prezent: aproximativ 2,5 – 3 milioane m³/zi.
- În trecut: aproximativ 5,7 milioane m³/zi.
Aceste volume actuale abia acoperă necesitățile interne ale regiunii. Nu există suficient gaz pentru a produce energie electrică la Cuciurgan destinată malului drept al Nistrului. Prin urmare, producția ar necesita achiziția de gaze la prețul pieței europene, ceea ce schimbă fundamental calculul economic.
Cât ar costa real un MWh produs azi la MGRES?
Pentru a înțelege diferența, trebuie să calculăm costul de producție la prețurile actuale. MGRES consumă aproximativ 3 MWh de gaze naturale pentru a genera un singur MWh de energie electrică.
Calculul estimativ arată astfel:
- Cost gaze: ~60 EUR/MWh (prețul actual al pieței) x 3 = 180 EUR.
- Cost transport gaze: minim 5 EUR/MWh x 3 = 15 EUR.
- Cost combustibil total: ~195 EUR pentru fiecare MWh de electricitate produs.
- Cost total estimat: Adăugând costurile de operare ale centralei, prețul final ar ajunge la aproximativ 220 EUR/MWh.
Spre comparație, în luna iulie, compania de stat Energocom a asigurat necesarul de consum din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de aproximativ 133,86 EUR/MWh.
Concluzia este clară: dacă am cumpăra gaze la prețul pieței pentru a le arde la Cuciurgan, am plăti considerabil mai mult, iar această diferență s-ar regăsi direct în facturile consumatorilor.
Iluzia cărbunelui și riscul sancțiunilor internaționale
O altă variantă discutată este trecerea MGRES pe cărbune. Tehnic posibil, procesul ascunde bariere logistice și financiare enorme.
Grupurile energetice de la MGRES sunt proiectate pentru antracit de înaltă calitate, provenit tradițional din bazinul Donbas. Pentru a asigura un volum relevant pentru malul drept, ar fi necesară funcționarea a două sau trei grupuri simultan, fiecare consumând circa 1.000 de tone de cărbune pe zi.
Alternativele de import (Africa de Sud, Vietnam sau SUA) implică:
- Costuri de transport uriașe.
- Dificultăți logistice majore.
- Investiții masive în infrastructură: adaptarea unui singur cazan pentru alt tip de cărbune costă circa 9,5 milioane EUR.
- Costuri suplimentare de 20-30 milioane EUR pentru reparații, cu o durată de execuție de 9-12 luni.
Mai mult, apare un obstacol de natură juridică. MGRES este controlată de grupul rus Inter RAO UES, companie inclusă, începând cu 23 iulie 2026, pe lista entităților sancționate de Uniunea Europeană. Republica Moldova, în calitate de stat candidat la aderare, își aliniază politica externă și regimul de sancțiuni la standardele europene. Orice contract nou cu o entitate vizată de sancțiuni comportă riscuri reputaționale, financiare și poate periclita relațiile cu partenerii europeni.
Regulile pieței europene nu admit excepții
Un alt factor decisiv în ecuația energiei electrice de la Cuciurgan este modernizarea pieței energetice din Republica Moldova.
Astăzi, piața funcționează după reguli stricte, aliniate la cele europene:
- Decontarea orară a dezechilibrelor.
- Asumarea financiară a diferențelor dintre energia notificată și cea efectiv livrată.
- Respectarea graficelor de livrare și a regulilor de echilibrare impuse de operatorul sistemului de transport.
Pentru a relua livrările, MGRES ar trebui să se conformeze acestor reguli, la fel ca orice alt participant la piață. Republica Moldova nu mai poate crea derogări sau excepții permanente pentru un singur furnizor, în detrimentul concurenței loiale.
Regenerabilele: Adevărata sursă de energie ieftină
În trecut, prețul obținut de la MGRES era de aproximativ 66 USD/MWh (circa 61 EUR/MWh la acea vreme). Dacă privim spre rezultatele recentelor licitații pentru capacități de energie regenerabilă din Republica Moldova, observăm o schimbare de paradigmă:
- Solar (prima licitație): preț de aproximativ 59 EUR/MWh.
- Eolian (a doua licitație): preț de aproximativ 62 EUR/MWh.
- Eolian (prima licitație): preț de aproximativ 67 EUR/MWh.
Astăzi, tehnologia ne permite să construim surse noi de producție a energiei în interiorul țării la costuri similare sau chiar mai mici decât fosta „energie ieftină” bazată pe un compromis politic și pe resurse neplătite. Aceste investiții generează o independență energetică reală și sustenabilă pe termen lung.
Independența energetică nu presupune respingerea din oficiu a unei surse doar pentru că aparține trecutului. Aceasta înseamnă să construiești suficiente alternative — interconexiuni, producție internă verde, capacități de stocare — astfel încât să poți alege întotdeauna opțiunea cea mai sigură și mai rentabilă. În contextul strict al datelor din 2026, această opțiune nu mai este Centrala de la Cuciurgan.
