Președintele României participă în zilele următoare la cea de-a opta reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) desfășurată la Erevan, un eveniment unde axa București-Chișinău devine motorul unor inițiative vitale pentru stabilitatea est-europeană. Într-un context marcat de vulnerabilități hibride, liderul de la Cotroceni pune pe masa discuțiilor două teme fundamentale: consolidarea independenței energetice prin securitate energetică regională și protejarea democrațiilor în fața dezinformării.
„În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene. Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca obiectiv consolidarea sprijinului internațional acordat Republicii Moldova. Mâine voi organiza o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Totodată, voi co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, o masǎ rotundă pe tema dezinformârii și amenințărilor hibride”, a declarat președintele în mesajul său oficial.
Coridorul Vertical de Gaze: Mai mult decât infrastructură
Coridorul Vertical de Gaze reprezintă coloana vertebrală a noii arhitecturi care asigură o securitate energetică regională reală. Spre deosebire de rutele tradiționale est-vest, acest proiect permite transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) din terminalele grecești spre Bulgaria, România, Republica Moldova și, în final, Ucraina.
Această inițiativă nu este doar un succes tehnic, ci un instrument de suveranitate. Prin utilizarea interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB) și a sistemului românesc de transport, regiunea încetează să mai fie captivă unui singur furnizor. Pentru locuitorii din zona Moldovei, atât din România, cât și de peste Prut, finalizarea și optimizarea acestui flux înseamnă stabilitate a prețurilor și garanția aprovizionării în perioade critice.
Un front comun împotriva războiului hibrid
O altă componentă esențială a vizitei la Erevan este co-prezidarea mesei rotunde dedicate dezinformării. În regiunea de Nord-Est a României și în Republica Moldova, impactul campaniilor de manipulare este resimțit direct prin încercările de destabilizare a încrederii în instituțiile democratice.
Parteneriatul cu Muntenegru pe această temă subliniază nevoia de soluții transfrontaliere. Amenințările hibride nu respectă granițele naționale, iar răspunsul necesită:
-Monitorizarea în timp real a narativelor false care vizează proiectele de infrastructură strategică.
-Creșterea rezilienței cibernetice a sistemelor de transport de energie.
-Educarea publicului pentru a distinge între informare și manipulare coordonată.
Grupul pentru Republica Moldova: Consolidarea unui sprijin istoric
Grupul pentru Republica Moldova, inițiat de România și Franța în 2024, funcționează ca un scut diplomatic și economic. Importanța acestui format constă în capacitatea de a atrage fonduri și asistență tehnică pentru modernizarea Chișinăului, pas esențial în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Această „diplomație a faptelor concrete” transformă România în principalul avocat al stabilității estice. Pentru județele Iași, Vaslui sau Botoșani, o Republică Moldova sigură și prosperă înseamnă oportunități comerciale sporite și o frontieră securizată prin dezvoltare, nu doar prin militarizare.
Eforturile de la Erevan demonstrează că România nu mai este doar un beneficiar de securitate, ci un furnizor de soluții pentru întreaga zonă a Mării Negre și a Balcanilor. Viitorul coridoarelor energetice și succesul în combaterea dezinformării vor decide cât de rezilienți vom fi în fața provocărilor geopolitice ale următorului deceniu.
