Aeroportul Internațional Iași a intrat într-o nouă etapă de modernizare, cu trei proiecte semnate aproape simultan: un al doilea parc fotovoltaic cu stocare de energie, reconfigurarea Terminalului T3 pentru plecări și transformarea fostului Terminal T2 într-un terminal cargo. Anunțul a fost făcut de conducerea aeroportului, care administrează al treilea cel mai aglomerat aeroport din România, după Otopeni și Cluj-Napoca. Investițiile, unele finanțate din fonduri europene, vin într-un moment în care traficul de pasageri arată primele semne de încetinire, după ani de creștere constantă.
Al doilea parc fotovoltaic, o investiție de 19,5 milioane de lei
Compania STRABAG România a câștigat contractul de proiectare și execuție pentru al doilea parc fotovoltaic al aeroportului, în valoare de aproximativ 19,5 milioane de lei fără TVA. Contractul are o durată totală de zece luni: trei luni pentru proiectare și șapte pentru execuție.
Proiectul include, potrivit datelor tehnice publicate de companie:
- 7.552 de module fotovoltaice monocristaline, cu o putere instalată totală de 4,42 MWp;
- 21 de invertoare de tip string, cu o putere de 3,15 MW;
- un sistem de stocare în baterii de 4,73 MWh, care permite folosirea energiei acumulate și în timpul nopții sau în perioadele fără soare;
- rețele electrice, transformatoare, sisteme SCADA de monitorizare și o stație meteorologică locală.
Parcul va ocupa aproximativ 58.500 de metri pătrați și va funcționa în regim de autoconsum, fără injectare în Sistemul Energetic Național. Producția anuală estimată este de 5.259 MWh, echivalentul consumului anual a peste 1.300 de locuințe.
Aeroportul Iași a fost primul din România care a investit într-un parc fotovoltaic, finalizat în 2023. Instalația inițială, construită pe un hectar, cu o capacitate de 1 MWh și un cost de 900.000 de euro, acoperă aproximativ un sfert din consumul aerogării. Odată finalizat, al doilea parc va ridica gradul de acoperire din surse regenerabile la 95% din necesarul de energie al aeroportului, conform declarațiilor directorului general Romeo Vatră. Creșterea consumului a fost determinată în mare parte de intrarea în funcțiune a Terminalului T4, cel mai mare din structura aeroportului, inaugurat în 2024.
Terminalul T3 se reconfigurează exclusiv pentru plecări
Al doilea proiect major vizează fluxul de pasageri. A fost semnat contractul de proiectare pentru reconfigurarea Terminalului T3, care va prelua exclusiv plecările. Sosirile din afara spațiului Schengen vor fi mutate integral în Terminalul T4, care va fi adaptat și pentru implementarea Sistemului european de Intrare/Ieșire (EES), prin instalarea unor porți automate de control al documentelor.
Directorul aeroportului a precizat că lucrările vor fi executate fără întreruperea activității aeroportului, un aspect esențial pentru o aerogară care a depășit, în 2025, pragul de 2,2 milioane de pasageri anual. Documentația tehnică urmează să fie finalizată în lunile următoare, iar licitația pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor ar putea fi lansată în această toamnă.
Separarea fluxurilor între cele două terminale răspunde unei probleme practice: aglomerarea creată de suprapunerea plecărilor cu sosirile non-Schengen în același spațiu, mai ales în lunile de vârf ale sezonului estival, când traficul poate depăși 225.000 de pasageri lunar.
Fostul Terminal T2 devine terminal cargo
Cea mai nouă direcție de dezvoltare este transportul de marfă. Aeroportul Iași a semnat contractul pentru elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) privind reconfigurarea Terminalului T2, clădire inaugurată în 2012 și folosită până acum pentru curse interne.
Activitatea de transport aerian de marfă lipsește în prezent complet din portofoliul aeroportului ieșean. Conducerea instituției urmărește deschiderea unei divizii dedicate coletăriei și cargo, un segment care poate genera venituri suplimentare și poate sprijini firmele din regiune care au nevoie de acces rapid la piețe externe.
Proximitatea față de Republica Moldova conferă acestui proiect o miză suplimentară. Aeroportul Iași este cel mai apropiat hub aerian internațional de granița cu Republica Moldova, iar dezvoltarea unei componente cargo ar putea oferi companiilor din ambele părți ale frontierei o alternativă la transportul rutier, în special pentru mărfuri cu valoare adăugată mare sau termen de livrare scurt.
Investiții susținute, într-un an cu trafic mai slab
Proiectele sunt anunțate într-un context în care traficul de pasageri arată o tendință inversă față de anii precedenți. În primele patru luni din 2026, prin Aeroportul Iași au trecut 616.500 de pasageri, mai puțin decât în perioada similară din 2024 și 2025. La nivel național, numărul zborurilor a scăzut cu aproximativ 18% față de anul trecut, iar directorul general al aeroportului a explicat reculul prin optimizarea curselor operate de companiile aeriene și prin contextul economic general din România.
Aeroportul Iași și-a păstrat locul al doilea între aeroporturile regionale ale țării, după Cluj-Napoca, și al treilea la nivel național, după Otopeni. În 2025, aerogara ieșeană a înregistrat 2.244.156 de pasageri, cu șapte companii aeriene operând curse către 27 de destinații directe.
Decizia de a continua investițiile, chiar și pe fondul unui trafic mai slab la începutul anului, sugerează o strategie orientată spre diversificarea surselor de venit: reducerea costurilor energetice prin capacitate proprie de producție, eficientizarea fluxurilor de pasageri și deschiderea unui segment de activitate complet nou, cel cargo, care nu depinde direct de numărul de călători.
Ce urmează pentru Aeroportul Iași
Pe lista investițiilor aflate deja în derulare se numără și construcția unui nou Turn de Control Integrat, o clădire cu opt niveluri și vizibilitate panoramică de 360 de grade, care va găzdui Biroul Meteorologic, Camera Observatorilor și birouri administrative.
Pentru 2027 este planificată și modernizarea fostului Terminal T1, care va fi transformat într-un corp administrativ destinat birourilor și serviciilor aeroportuare, încheind astfel un ciclu de reconfigurare completă a infrastructurii existente pe platforma aeroportuară.
Suma cumulată a proiectelor aflate în diverse stadii, de la parcul fotovoltaic la terminalul cargo, arată o direcție clară: reducerea dependenței de rețeaua energetică națională, eficientizarea operațională și extinderea activității dincolo de transportul clasic de pasageri, într-un moment în care regiunea Moldovei are nevoie de conexiuni mai bune, atât pentru oameni, cât și pentru mărfuri.
