Bucureștiul a găzduit astăzi semnarea unui acord istoric privind podul de la Ungheni, un proiect strategic care va reconfigura rutele comerciale dintre România și Republica Moldova. Viceprim-ministrul moldovean Vladimir Bolea și ministrul interimar român al Transporturilor, Radu-Dinel Miruță, au parafat documentul care extinde cooperarea bilaterală dincolo de simpla construcție a punctului de trecere a frontierei. Acest pas consolidează legătura rutieră directă cu rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și marchează lansarea oficială a unor proiecte majore de infrastructură conexă.
Noul acord înlocuiește documentul bilateral semnat în anul 2022, aducând modificări esențiale care transformă un simplu punct de trecere de frontieră într-un coridor logistic regional de mare viteză.
Cum conectează noul acord podul de la Ungheni la autostrada A8
Actualizarea cadrului juridic dintre cele două state a devenit necesară pe măsură ce implementarea tehnică a scos la iveală noi oportunități de finanțare și integrare regională. Față de varianta inițială din 2022, actualul document extinde cooperarea de la un singur obiectiv de infrastructură la întreaga rețea de transport din vestul Republicii Moldova.
Această revizuire structurală integrează direct noul punct de trecere a frontierei în coridoarele europene prin trei piloni principali:
- Integrarea directă în autostrada A8: Proiectul se conectează cu ultimul tronson al autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni pe partea română.
- Deschiderea coridorului estic: Proiectul devine primul sector al viitoarei autostrăzi Ungheni – Chișinău – Odesa.
- Dezvoltarea hub-ului de la Berești: Integrarea în planul general a terminalului logistic multimodal din localitatea Berești, Republica Moldova.
Pe lângă aspectele stricte de asfalt și beton, noul acord pune bazele unui sistem modern de control coordonat la trecerea frontierei. Această măsură va reduce timpii de așteptare pentru transportatori și pasageri, fluidizând traficul de mărfuri pe axa est-vest.
Repartizarea costurilor și angajamentele financiare asumate
Din punct de vedere financiar, documentul stabilește reguli clare și asimetrice de finanțare, un detaliu tehnic ce subliniază sprijinul pe care România îl acordă integrării europene a Republicii Moldova. Statul român își asumă cea mai mare parte a cheltuielilor, inclusiv pentru lucrări care se vor desfășura fizic dincolo de granița de pe râul Prut.
Guvernul României va asigura o finanțare totală estimată la 56 de milioane de euro, bani proveniți inclusiv prin instrumentul european de asistență SAFE (Supporting Affordable Energy). Aceste fonduri vor acoperi:
- Construcția fizică a podului peste râul Prut și a punctului de frontieră de pe teritoriul României.
- Lucrările la infrastructura conexă de pe malul românesc.
- Amenajarea a circa 4,7 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova.
- Realizarea unui drum de legătură de 1,1 kilometri către complexul logistic din Republica Moldova.
- Construcția propriu-zisă a complexului logistic multimodal de la Berești.
De cealaltă parte, Guvernul Republicii Moldova își asumă o investiție estimată la 5 milioane de euro. Aceste fonduri de la bugetul de stat din Chișinău vor fi direcționate exclusiv pentru construcția sectorului de autostradă cuprins între culeea podului peste Prut și drumul național R16, pe o lungime de aproximativ 0,5 kilometri.
Semnarea contractului de proiectare pentru autostrada A8
Dimensiunea strategică a evenimentului de la București este completată de o a doua decizie majoră luată astăzi. Autoritățile române au semnat oficial contractul de achiziție publică pentru proiectarea și execuția tronsonului de autostradă Târgu Neamț – Iași – Ungheni.
Acest tronson de autostradă include sectorul final care face joncțiunea directă cu noul pod de peste Prut. Prin acest pas, temerile legate de crearea unui „pod de nicăieri spre nicăieri” sunt eliminate complet, ambele obiective de infrastructură strategică fiind acum sincronizate din punct de vedere juridic și contractual.
Rolul economic pe care îl va juca terminalul Berești
Dincolo de beneficiile imediate legate de mobilitatea cetățenilor, miza pe termen lung este una profund comercială. Integrarea în ecuație a terminalului de la Berești oferă o alternativă logistică vitală pentru exporturile și importurile din regiune.
Fiind un terminal multimodal, acesta va permite transferul rapid de mărfuri între transportul feroviar (pe ecartament diferit, specific spațiului ex-sovietic și celui european) și transportul rutier de mare tonaj care va tranzita autostrada A8 spre vestul Europei. În contextul blocajelor logistice regionale din ultimii ani, această rută securizată și modernizată oferă predictibilitate fluxurilor comerciale dintre Republica Moldova, România și restul Uniunii Europene.
