Guvernul Republicii Moldova a aprobat pe 11 iunie finanțarea a 33 de noi inițiative comunitare prin ediția 2026 a programului DAR 1+3. Proiectele vor mobiliza resurse financiare din bugetul de stat, administrațiile locale și asociațiile cetățenilor stabiliți peste hotare. Scopul deciziei este modernizarea infrastructurii rurale și creșterea independenței energetice a instituțiilor publice din teritoriu.
Cum funcționează mecanismul de finanțare prin programul DAR 1+3
Acest program guvernamental, coordonat prin intermediul Biroului relații cu diaspora, propune un model de cofinanțare participativă. Executivul de la Chișinău alocă până la 350.000 de lei moldovenești din bugetul de stat pentru fiecare proiect declarat câștigător.
Condiția de bază pentru aprobarea dosarelor este implicarea financiară directă a comunității. Astfel, autoritățile publice locale și membrii diasporei originari din acele localități trebuie să asigure, fiecare, o contribuție de cel puțin 10% din valoarea totală a investiției.
Acest parteneriat, susținut adesea și de parteneri externi de dezvoltare, responsabilizează cetățenii și asigură un control public mai strict asupra modului în care sunt cheltuiți banii destinați lucrărilor publice.
Direcții strategice: infrastructură, utilități și energie verde
Proiectele de dezvoltare locală selectate pentru finanțare în acest an vizează rezolvarea unor probleme de infrastructură critică. Prioritățile administrațiilor locale s-au îndreptat către rețelele de apă și canalizare, iluminatul stradal, reabilitarea clădirilor publice și achiziția de utilaje tehnice.
Lista principalelor investiții aprobate în teritoriu
Datele din hotărârea de Guvern indică o orientare clară a primăriilor către măsuri de eficiență energetică, un factor important pentru reducerea costurilor de întreținere din mediul rural. Printre intervențiile punctuale care vor primi fonduri se numără:
-
Rețele de apă: modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă în comuna Gangura.
-
Independență energetică: instalarea de sisteme fotovoltaice pentru funcționarea fântânilor arteziene în localitățile Cărbuna și Capaclia.
-
Încălzire și electricitate pentru școli: construirea unei cazangerii pe biomasă la gimnaziul din Geamăna și montarea de panouri solare pe grădinița „Prichindel” din Sipoteni.
-
Infrastructură rutieră: reabilitarea drumurilor locale și a căilor de acces în satele Filipeni, Dărcăuți, Prepelița și Vadul lui Isac.
-
Spații culturale și sportive: amenajarea unei căi de acces la Casa de Cultură din Pelinia, renovarea bibliotecii din Puhoi și construirea unui teren de minifotbal în satul Cioara.
Impactul pe termen lung asupra comunităților din Republica Moldova
Atragerea acestor fonduri de infrastructură prin intermediul asociațiilor de băștinași consolidează relația dintre cetățenii aflați la muncă în străinătate și administrațiile locale. Inițiativa demonstrează capacitatea de a orienta capitalul diasporei dinspre simplul consum casnic către investiții publice durabile, care aduc plusvaloare întregii comunități.
Totodată, prin redactarea și implementarea acestor proiecte, funcționarii din primăriile rurale își dezvoltă expertiza administrativă. Această experiență în gestionarea bugetelor mixte este necesară în actualul proces de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, etapă care va impune accesarea unor fonduri comunitare mult mai complexe.
