Peste 400 de aleși locali au participat la Chișinău la forumul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate”, un eveniment care confirmă accelerarea procesului de amalgamare voluntară Republica Moldova. În fața unei fragmentări administrative care blochează dezvoltarea, peste 680 de consilii locale au adoptat deja decizii oficiale pentru a-și uni bugetele, teritoriile și resursele umane. Obiectivul central al acestei restructurări este creșterea capacității instituționale de a atrage fonduri europene de pre-aderare, un efort tehnic și financiar pe care administrațiile rurale mici nu îl pot susține individual.
Evenimentul a reunit actori decizionali de la cel mai înalt nivel, inclusiv Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, alături de reprezentanți ai organizațiilor de profil.
De ce este necesară unificarea administrativă în mediul rural
Structura teritorială a Republicii Moldova a fost caracterizată, în ultimele decenii, de o fărâmițare excesivă. Zeci de primării deservesc comunități cu un număr foarte mic de locuitori, o situație care generează costuri de funcționare disproporționate față de veniturile colectate. Această realitate blochează capacitatea de cofinanțare a proiectelor majore de infrastructură.
În adresarea sa către aleșii locali, Președinta Maia Sandu a explicat necesitatea imediată a consolidării structurilor administrative, legând acest proces direct de viitorul european al țării. O primărie extinsă dispune de resursele financiare necesare pentru a angaja specialiști în scrierea proiectelor, o condiție obligatorie pentru absorbția granturilor internaționale destinate dezvoltării regionale.
„În Moldova, oamenii în sat mereu s-au unit pentru a-și da o mână de ajutor unul altuia. Lucrurile mari se făceau împreună, la clacă. Reforma este, de fapt, o clacă între sate. Apă, canalizare, drumuri, servicii – le putem face pe toate împreună, dacă punem resursele la un loc și investim corect”, a declarat Maia Sandu, menționând că domenii complexe precum managementul deșeurilor și digitalizarea devin viabile doar la o scară administrativă mai largă.
Amalgamare voluntară Republica Moldova: Stimulente financiare și descentralizare
Pentru a debloca procesul, Guvernul a simplificat cadrul juridic privind procedurile de fuziune și a alocat fonduri specifice pentru stimularea localităților care acceptă reorganizarea. Trecerea la o nouă structură administrativă presupune o serie de beneficii tehnice și financiare directe:
- Finanțare per capita: Localitățile care finalizează procesul de unire beneficiază de stimulente guvernamentale în valoare de 3.000 de lei moldovenești pentru fiecare locuitor al satelor implicate.
- Digitalizare și accesibilitate: Cetățenii vor putea accesa peste 600 de servicii prin intermediul noilor Centre Unificate de Prestări Servicii (CUPS) și al Ghișeului unic, eliminând necesitatea deplasărilor repetate către instituțiile raionale.
- Reprezentare continuă: Desființarea primăriilor mici nu echivalează cu abandonarea satelor. Legea prevede ca în fiecare localitate să activeze un reprezentant oficial al primarului, cu rolul de a menține o legătură funcțională între administrația centralizată și comunitatea locală.
Modelul românesc de eficiență: Reducerea aparatului politic
Prezent la forumul de la Chișinău, Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a oferit o perspectivă pragmatică asupra reformei, bazată pe experiența sa administrativă. El a subliniat că valoarea reală a unei conduceri locale se calculează în funcție de procentul din impozitele colectate care se întoarce la cetățeni sub formă de investiții publice, de la rețele de apă la modernizarea școlilor.
Transformarea administrativă implică, inevitabil, o reducere a numărului de funcții publice. „Chiar dacă, într-o primă fază, pare un deranj, chiar dacă din două scaune de primar va rămâne doar unul, dintr-un anumit număr de consilieri vor rămâne mai puțini, este foarte important să rămânem demni în fața cetățenilor noștri și să susținem lucruri bune pentru ei”, a explicat premierul român.
Argumentele primarilor: De la supraviețuire la dezvoltare strategică
Teoria a fost susținută de aleșii locali care au parcurs deja primii pași ai reformei. Primarii Vitalie Vrabie (municipiul Ungheni), Vladimir Cucereavîi (Taraclia, raionul Căușeni) și Rodica Rusu (Telița, raionul Anenii Noi) au confirmat în cadrul panelurilor tematice că izolarea administrativă condamnă satele la subdezvoltare.
Potrivit acestora, efortul comun crește radical șansele de a obține finanțări externe. Fără o administrație capabilă, proiectele tehnice râmân doar pe hârtie. În schimb, centralizarea permite modernizarea accelerată a infrastructurii rutiere și implementarea unor servicii de utilitate publică la standarde europene. Pentru a asigura o tranziție fără blocaje juridice, reprezentanții Guvernului de la Chișinău derulează o campanie activă în teritoriu, oferind asistență directă primăriilor implicate. Platforma guvernamentală dedicată acestui program centralizează toate datele tehnice necesare comunităților care aleg să își eficientizeze structura administrativă.
