Pe 19 mai 2026, la invitația Uniunii Consiliilor Raionale din Republica Moldova (UCRM), o delegație la nivel înalt a Confederației Europene a Puterilor Locale de nivel Intermediar (CEPLI) a efectuat o vizită oficială la Chișinău pentru a sprijini reforma administrativă în Republica Moldova. Întâlnirea, desfășurată în contextul eforturilor accelerate de aderare la Uniunea Europeană, s-a concentrat pe analizarea modalităților prin care nivelul intermediar de administrare – reprezentat de raioane – poate fi eficientizat și consolidat instituțional. Reprezentanții europeni au subliniat că autoritățile raionale sunt esențiale pentru a asigura o tranziție administrativă stabilă și un grad ridicat de coeziune teritorială.
Nevoia de echilibru teritorial și reforma administrativă în Republica Moldova
Discuțiile din cadrul primei părți a vizitei au fost purtate direct cu reprezentanții Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova. La masa tratativelor s-au aflat Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, Secretarul general-adjunct, Alexandru Iacub, președintele UCRM, Natalia Eremia, și directorul executiv al uniunii, Igor Șeremet. Subiectul central a vizat modul în care raioanele pot fi consolidate politic și financiar pentru a deveni parteneri viabili în procesul de integrare europeană.
Arhitectura administrativă actuală a Republicii Moldova se confruntă cu o fragmentare accentuată. Multe dintre cele 32 de raioane nu dispun de resurse financiare proprii suficiente pentru a susține proiecte majore de infrastructură sau servicii sociale complexe. În acest context, reforma administrativă în Republica Moldova nu trebuie privită ca o simplă reducere numerică a structurilor teritoriale, ci ca o reorganizare funcțională menită să crească capacitatea de absorbție a fondurilor europene de preaderare.
Nivelul intermediar de guvernare (echivalentul clasificării europene NUTS 3) funcționează în statele membre ale Uniunii Europene ca un amortizor socioeconomic între guvernul central și micile comunități locale. Fără un eșalon intermediar puternic, localitățile rurale riscă să rămână izolate, lipsite de asistență tehnică pentru scrierea și implementarea proiectelor europene.
Structura tehnică a delegației CEPLI și modelele de descentralizare aplicate
Pentru a oferi expertiză aplicată, delegația europeană a reunit specialiști și lideri politici cu experiență vastă în gestionarea teritoriilor intermediare din Franța, Italia, Polonia, România și Spania.
Componența tehnică a delegației a inclus următorii experți:
-
Andre Viola (Franța): Președintele CEPLI și reprezentant politic din partea Adunării Departamentelor din Franța (ADF).
-
Luca Menesini (Italia): Președintele Grupului PES din Comitetul European al Regiunilor (CoR), membru în comisiile COTER și ENVE, reprezentând Uniunea Provinciilor din Italia (UPI).
-
Christine Cote (Franța): Consilier superior pentru afaceri europene în departamentul Aude.
-
Paolo Benedetti (Italia): Directorul departamentului de servicii publice și biroului pentru Europa din Provincia Lucca.
-
Sorin Munteanu (România): Directorul General al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR).
-
Mădălina Trandafir (România): Coordonator al delegațiilor române la Comitetul Regiunilor și Congresul Puterilor Locale (Consiliul Europei), reprezentant al UNCJR la Bruxelles.
-
Nicolas Reynes (Franța): Coordonatorul Rețelei PARTENALIA (asociație europeană a administrațiilor intermediare).
-
José Domingo Martínez (Spania): Directorul departamentului pentru inovare din provincia Valencia.
-
Nicolas Javier Lauder (Spania): Responsabil pentru gestionarea fondurilor europene în provincia Valencia.
-
Grzegorz Kubalski (Polonia): Reprezentant politic din partea Asociației Provinciilor Poloneze (ZPP).
Prezența acestor specialiști demonstrează că gestionarea eficientă a fondurilor europene necesită structuri județene, provinciale sau departamentale capabile să centralizeze nevoile locale și să le transpună în strategii regionale coerente.
Subsidiaritatea și rolul strategic al asociațiilor de reprezentare locală
În cadrul dezbaterilor s-a pus accentul pe aplicarea strictă a principiului subsidiarității, conform căruia deciziile trebuie luate la cel mai apropiat nivel de cetățean care este capabil să le pună în aplicare eficient. Pentru Republica Moldova, acest principiu reprezintă cheia de boltă în redefinirea atribuțiilor consiliilor raionale.
Membrii delegației CEPLI au abordat patru teme strategice fundamentale pentru viitorul descentralizării:
-
Analiza retrospectivă a reformelor din statele membre: Evaluarea succeselor și a eșecurilor administrative din Franța, Italia, Spania sau Polonia, oferind Republicii Moldova oportunitatea de a evita erorile de centralizare sau de fragmentare excesivă.
-
Sprijinul direct oferit de CEPLI: Identificarea mecanismelor prin care confederația europeană poate asigura transferul de expertiză tehnică către Cancelaria de Stat și consiliile raionale.
-
Implicarea în parteneriate și rețele europene: Facilitarea accesului UCRM și al raioanelor în structuri precum Comitetul European al Regiunilor, Consiliul Europei și programele de Cooperare Teritorială Europeană (Interreg).
-
Raportul dintre subsidiaritate și reforma teritorială: Cum pot fi redefinite granițele administrative fără a îndepărta instituțiile de cetățeni.
Din această perspectivă, o colaborare strânsă între UCRM CEPLI și executivul de la Chișinău poate accelera modernizarea serviciilor publice. Raioanele consolidate vor putea prelua managementul unor servicii de utilitate publică regională, precum gestionarea deșeurilor, transportul județean sau rețelele de apă și canalizare, domenii unde micile primării de sate nu au forță financiară sau logistică.
Consolidarea administrativă ca plasă de siguranță pentru comunități
Unul dintre cele mai importante argumente aduse de delegații europeni a fost cel al rolului de „plasă de siguranță” pe care autoritățile intermediare îl joacă pentru teritoriile defavorizate. În timp ce marile municipii atrag natural investiții private și resurse umane calificate, comunitățile rurale izolate depind în totalitate de coordonarea și sprijinul financiar oferit de consiliul raional sau județean.
Integrarea europeană presupune reducerea disparităților dintre urban și rural. Experiența Poloniei sau a României arată că utilizarea eficientă a fondurilor de coeziune a fost posibilă doar acolo unde nivelul intermediar de administrație a funcționat ca un motor de dezvoltare regională, oferind cofinanțare și asistență juridică localităților mici.
Administrația publică locală din Republica Moldova se află în fața unui moment de răscruce. Deciziile politice privind viitorul raioanelor vor determina viteza cu care comunitățile locale se vor alinia la standardele europene de viață. O reformă de succes va păstra structura intermediară, adaptând-o însă la cerințele de eficiență, transparență și digitalizare cerute de partenerii de la Bruxelles.
