Republica Moldova a devenit membru al mișcării internaționale SheDecides, iar ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a fost desemnată campioană a acestei inițiative. Anunțul a fost făcut public pe pagina oficială a mișcării, unde guvernul de la Chișinău își asumă angajamentul de a promova egalitatea de gen, autonomia corporală și dreptul femeilor și fetelor de a trăi fără violență, discriminare sau coerciție.
Ce este SheDecides și ce înseamnă statutul de campion
SheDecides este o mișcare politică globală fondată în 2017, care reunește guverne, organizații ale societății civile, parlamentari, activiști și lideri din domeniul sănătății, uniți în jurul unui singur principiu: fiecare femeie și fată trebuie să poată decide singură ce se întâmplă cu propriul corp, viață și viitor. Mișcarea a apărut ca reacție la restricționarea finanțării internaționale pentru servicii de sănătate sexuală și reproductivă și s-a extins de atunci pe cinci continente.
Statutul de „campion” nu este onorific. Cei care îl primesc, fie guverne, fie organizații, se angajează public să acționeze concret pentru avansarea obiectivelor mișcării: acces la informație despre sănătatea reproductivă, servicii pentru victimele violenței, protecție economică și socială. Printre campionii actuali se numără guverne europene, agenții ONU și organizații precum Amnesty International sau Population Council.
Pentru Republica Moldova, aderarea vine într-un moment în care țara își aliniază politicile sociale la standardele Uniunii Europene, ca parte a procesului de negociere pentru aderare.
Angajamentul ministrei Natalia Plugaru
Natalia Plugaru conduce Ministerul Muncii și Protecției Sociale din noiembrie 2025, după învestirea guvernului condus de premierul Alexandru Munteanu. Potrivit textului publicat pe site-ul SheDecides, ministra a declarat că se angajează să promoveze egalitatea de gen, autonomia corporală și dreptul fiecărei femei și fete din Moldova de a trăi fără violență, discriminare și coerciție.
În aceeași declarație, ministra leagă explicit autonomia corporală de alte componente ale politicii sociale: protecția împotriva violenței, accesul la informație, securitatea economică, incluziunea socială și funcționarea sistemelor de protecție. Mesajul instituțional subliniază că dreptul de a decide nu ține doar de servicii medicale, ci și de siguranță, demnitate, egalitate, independență economică și acces la justiție.
Ministerul precizează că își va continua colaborarea cu agențiile ONU, Uniunea Europeană, Consiliul Europei și organizațiile societății civile pentru consolidarea sistemelor de protecție și a serviciilor centrate pe nevoile supraviețuitoarelor violenței.
De ce contează datele despre violența de gen în Moldova
Angajamentul are o bază concretă în realitatea socială a țării. Conform Biroului Național de Statistică, în anul 2025 au fost înregistrate 843 de persoane victime ale infracțiunilor de violență în familie, dintre care 69,4% au fost femei. Structura pe vârste arată că majoritatea victimelor, atât femei (54,9%), cât și bărbați (48,8%), aveau între 35 și 64 de ani.
Un studiu național privind costurile violenței, citat de UNFPA Moldova, estimează că statul cheltuiește anual aproximativ 36 de milioane de lei doar pentru gestionarea violenței în familie și a violenței bazate pe gen, sumă care acoperă îngrijiri spitalicești și proceduri judiciare. Organizațiile societății civile suportă, la rândul lor, aproximativ 60% din costurile serviciilor sociale destinate victimelor, o povară care arată limitele actualului sistem public de sprijin.
Biroul Național de Statistică pregătește, pentru anul 2026, o nouă cercetare dedicată violenței bazate pe gen, realizată cu sprijinul UN Women și UNFPA, în cadrul Programului național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2025-2029. Este prima cercetare de acest tip de la cea din 2010, realizată tot de BNS cu sprijinul ONU.
Vulnerabilități suplimentare, de la refugiați la comunități rome
Contextul regional adaugă un strat suplimentar de complexitate. Potrivit unui raport al sub-grupului de lucru pentru violența bazată pe gen, la începutul anului 2025 se aflau în Moldova aproximativ 130.000 de refugiați ucraineni, dintre care aproape 60% erau femei și fete. Un audit de siguranță realizat în 2024 a identificat riscuri disproporționate pentru femeile rome, adolescente, persoane cu dizabilități și lucrătoare sexuale, incluzând violență în familie, violență sexuală, hărțuire stradală și forme de violență facilitate de tehnologie.
Aceste date explică de ce Ministerul Muncii și Protecției Sociale insistă, în declarația de aderare la SheDecides, pe legătura dintre autonomia corporală și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, nu doar pe accesul la servicii medicale.
Ce urmează pentru Moldova în cadrul mișcării
Aderarea la SheDecides nu presupune obligații financiare directe pentru statul moldovean, dar implică un angajament public de a raporta progresul politicilor legate de egalitatea de gen și de a participa la evenimentele și campaniile organizate de mișcare, printre care Ziua SheDecides, marcată anual în martie.
Rămâne de văzut cum se va traduce acest angajament în măsuri concrete: extinderea serviciilor pentru victimele violenței domestice, finanțarea adăposturilor și a liniilor de asistență, sau accelerarea cercetării statistice programate pentru 2026. Rezultatele acestei cercetări vor oferi, pentru prima dată în ultimii 16 ani, o imagine actualizată și reprezentativă asupra amplorii violenței bazate pe gen la nivel național, un instrument esențial pentru evaluarea eficienței politicilor anunțate acum de Chișinău.
