Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, a semnat vineri, 15 mai 2026, la Strasbourg, o serie de tratate Consiliul Europei Moldova menite să accelereze integrarea legislativă a țării în spațiul european. Documentele vizează domenii strategice precum reforma sistemului de justiție, securitatea datelor cu caracter personal și stimularea industriei cinematografice. Evenimentul a avut loc în marja reuniunii Comitetului de Miniștri al CoE, sub supravegherea secretarului general Alain Berset, marcând un nou pas în alinierea Chișinăului la standardele democratice internaționale.
Semnarea acestor acte juridice nu reprezintă doar o formalitate diplomatică, ci o actualizare a instrumentelor prin care statul gestionează cooperarea transfrontalieră. Într-un context regional volatil, Republica Moldova alege să își securizeze procesele judiciare și să își protejeze spațiul informațional prin mecanisme verificate la nivel european.
Modernizarea actului de justiție prin audieri la distanță
Primul document semnat este cel de-al treilea Protocol adițional la Convenția europeană privind asistența juridică în materie penală. Această modificare legislativă este crucială pentru eficiența sistemului judiciar moldovenesc. Obiectivul central este simplificarea și accelerarea asistenței judiciare, eliminând barierele birocratice care, de multe ori, duc la tergiversarea dosarelor cu ramificații externe.
Implementarea acestui protocol aduce câteva schimbări tehnice fundamentale:
-
Extinderea utilizării videoconferințelor pentru audierea martorilor, experților sau persoanelor urmărite, reducând costurile de transport și riscurile de securitate.
-
Stabilirea contactelor directe între autoritățile judiciare din diferite state membre CoE, fără a mai trece obligatoriu prin canalele diplomatice lente.
-
Consolidarea cooperării în anchetele transfrontaliere, oferind procurorilor instrumente mai rapide de colectare a probelor.
Această digitalizare a procesului penal este un răspuns direct la nevoia de a combate criminalitatea organizată care, spre deosebire de instituțiile statului, se adaptează instantaneu noilor tehnologii. Prin aceste tratate Consiliul Europei Moldova, justiția locală capătă o dimensiune europeană, făcând imposibilă sustragerea de la răspundere prin simpla trecere a frontierei.
Impuls pentru cinematografie: coproducția de seriale
Un domeniu mai puțin explorat anterior, dar cu potențial economic ridicat, este cel al producției audiovizuale. Semnarea Convenției Consiliului Europei privind coproducția de opere audiovizuale sub formă de seriale deschide noi uși pentru producătorii și regizorii din Republica Moldova. Până în prezent, cadrul legal favoriza mai degrabă lungmetrajele clasice, lăsând serialele — formatul cel mai consumat în prezent — într-o zonă gri a reglementărilor.
Noul cadru juridic comun urmărește mai multe obiective practice:
-
Accesul la resurse financiare europene: Producătorii moldoveni pot intra în parteneriate cu mari case de producție din Europa, beneficiind de scheme de finanțare comune.
-
Standarde uniforme de recunoaștere: Documentul stabilește criterii clare pentru ceea ce constituie o „coproducție oficială”, oferind previzibilitate investitorilor.
-
Promovarea diversității culturale: Serialele produse în Moldova pot ajunge mai ușor pe platformele de distribuție internaționale, exportând valorile și talentele locale.
Industria creativă reprezintă un pilon de soft power, iar integrarea în acest circuit european oferă artiștilor moldoveni o scenă mult mai largă, transformând sectorul cultural dintr-un consumator de subvenții într-un motor de creștere economică.
Protecția datelor în era inteligenței artificiale
Ultimul punct de pe agenda oficială a ministrului Mihai Popșoi a fost prezentarea instrumentului de ratificare a Protocolului de amendare a Convenției privind protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal. Acest document, cunoscut generic sub numele de „Convenția 108+”, este singurul tratat internațional cu caracter obligatoriu care protejează viața privată la nivel global.
Necesitatea acestui protocol este dictată de evoluția tehnologică rapidă. Regulile stabilite anterior nu mai erau suficiente în fața provocărilor aduse de inteligența artificială, procesarea de Big Data și amenințările cibernetice.
Prevederile cheie ale acestui document includ:
-
Reguli stricte pentru datele sensibile: Categorii precum datele biometrice sau cele privind originea etnică beneficiază de o protecție sporită.
-
Transparență în transferul transfrontalier: Cetățenii vor avea garanții clare că datele lor sunt în siguranță chiar și atunci când sunt transferate către organizații din afara țării.
-
Responsabilitatea procesatorilor: Instituțiile care colectează date sunt obligate să implementeze măsuri de securitate cibernetică de ultimă generație pentru a preveni scurgerile de informații.
Pentru cetățeanul de rând, aceste tratate Consiliul Europei Moldova înseamnă că interacțiunea cu serviciile digitale, fie ele publice sau private, devine mult mai sigură. Într-o epocă în care datele personale sunt considerate „noul petrol”, Republica Moldova adoptă legislația care împiedică abuzurile și protejează identitatea digitală a oamenilor.
Semnificația politică și pașii următori
Participarea delegației moldovenești la Strasbourg și semnarea acestui pachet diversificat de tratate demonstrează o viziune de ansamblu asupra guvernării. Nu se fac reforme doar într-un singur sector, ci se lucrează în paralel pe mai multe fronturi pentru a reduce decalajul dintre Chișinău și capitalele europene.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat că Republica Moldova rămâne un partener de încredere, care nu doar semnează acorduri, ci și le implementează. Următoarea etapă constă în transpunerea acestor prevederi în legislația națională și pregătirea specialiștilor — magistrați, producători și experți în securitate IT — pentru a opera cu noile instrumente europene.
Prin aceste acțiuni, Ministerul Afacerilor Externe confirmă că drumul spre Uniunea Europeană trece prin consolidarea instituțiilor democratice și adoptarea celor mai bune practici internaționale. Modernizarea nu este o destinație, ci un proces continuu de adaptare la nevoile unei societăți moderne, sigure și conectate cultural.
