Luni, 18 mai, ministrul Culturii, András István Demeter, a efectuat o vizită oficială la Romanian Creative Week Iași, eveniment declarat în 2025 proiect cultural strategic de către Guvernul României. Prezent la expozițiile de la Palatul Culturii și Baia Turcească, oficialul a subliniat deficiențele majore în finanțarea artelor vizuale la nivel național și a propus reintroducerea mecanismului de achiziții publice de artă pentru a susține tinerii creatori aflați la început de drum.
Un eveniment strategic cu impact național și internațional
Festivalul, desfășurat în perioada 13-24 mai, transformă municipiul Iași în centrul industriilor creative din România. Ediția din acest an beneficiază, în premieră, de Înaltul Patronaj al Președintelui României, un statut instituțional care obligă autoritățile centrale să acorde o atenție sporită acestui domeniu. Cu sute de evenimente programate, de la instalații urbane la defilări de modă și conferințe, manifestarea atrage profesioniști și public din întreaga regiune a Moldovei.
În urma turului care a inclus expoziția centrală „Metafora” de la Palatul Culturii și instalațiile de la Centrul Internațional de Artă Contemporană – Baia Turcească, ministrul Culturii a evaluat direct amploarea proiectului.
„Întregul RCW poate fi rezumat într-un singur cuvânt: copleșitor. Este o diversitate atât de mare, o plajă atât de largă acoperită de către un eșantion foarte strâns ca vârstă a creatorilor. Tocmai prin această diversitate și prin acest impact cred că are puterea de a fermeca pe oricine, de oriunde și de orice vârstă ar fi”, a declarat András István Demeter în urma discuțiilor cu organizatorii locali.
Finanțarea artelor vizuale: de la inițiativă privată la necesitatea intervenției statului
Dincolo de dimensiunea expozițională, prezența guvernamentală la Iași a deschis o dezbatere tehnică despre sustenabilitatea financiară a tinerilor creatori. Conform ministrului Culturii, sectorul artelor vizuale rămâne unul dintre cele mai vulnerabile segmente ale economiei culturale naționale, fiind lăsat să se autoregleze exclusiv prin mecanismele pieței libere.
Oficialul a identificat mai multe deficiențe structurale care blochează dezvoltarea tinerilor absolvenți de arte:
- Absența infrastructurii de bază: Lipsa acută a atelierelor de creație subvenționate de stat sau de administrațiile locale.
- Vidul legislativ privind producția: Inexistența unor mecanisme clare de finanțare și decontare pentru realizarea propriu-zisă a operelor de artă.
- Dependența de autofinanțare: Obligația artiștilor de a suporta integral costurile de producție și expunere în primii ani de carieră.
„Tinerii ar trebui susținuți, iar în prezent nu sunt susținuți pe măsură. Artele frumoase sunt, din păcate, cele mai oropsite dintre toate ramurile. Ei sunt condamnați, din socialism încoace și, din păcate, nu s-a schimbat nimic, de a suporta aproape totul pe propriii umeri”, a explicat ministrul.
Soluția propusă: revenirea la sistemul comenzilor de stat
Pentru a corecta acest dezechilibru sistemic, conducerea ministerului ia în calcul elaborarea unui nou mecanism de sprijin instituțional. Soluția avansată în cadrul discuțiilor de la Romanian Creative Week Iași vizează reintroducerea „comenzii de stat”.
Acest model administrativ a fost funcțional în perioada interbelică și menținut, cu un pronunțat caracter ideologic, în perioada comunistă. În viziunea actuală, sistemul ar urma să fie adaptat rigorilor democratice. Obiectivul este ca instituțiile publice să achiziționeze direct, prin proceduri transparente, lucrări de artă contemporană, asigurând un venit predictibil și o validare instituțională pentru artiștii emergenți.
„Una dintre preocupările mele ar fi să readucem cumva această instituție a comenzii și, alături de alte elemente ale unui mecanism de susținere, să facem o reparație istorică față de acest sector”, a argumentat András István Demeter.
Rolul decidenților politici în dezvoltarea industriilor creative locale
Reprezentanții mediului privat consideră prezența autorităților centrale la fața locului un pas absolut necesar pentru fundamentarea viitoarelor politici publice. Irina Schrotter, președinta Federației Patronatelor din Industriile Creative și inițiatoarea proiectului, a subliniat că legislația eficientă se poate redacta doar după o evaluare concretă, în teren, a fenomenului cultural.
„Cred că asta e problema principală pe care o au politicienii. Li se solicită lucruri, dar nu neapărat ei pot să înțeleagă. Ca orice om, până nu vezi cu ochii tăi nu poți să înțelegi dimensiunea unui eveniment”, a declarat Irina Schrotter, menționând că ministrul a beneficiat de un tur complet al principalelor puncte de atracție vizuală, fiind însoțit și de primarul Mihai Chirica pentru evaluarea intervențiilor urbane.
Industriile creative reprezintă un motor economic cu un potențial imens pentru Regiunea de Nord-Est. Organizarea unor evenimente precum RCW la Iași generează venituri directe pentru economia locală și încurajează retenția forței de muncă înalt calificate. Dialogul direct dintre decidenții guvernamentali și curatorii expozițiilor, precum Marian Pălie și arhitectul Robert Marin, oferă ministerului de resort datele necesare pentru a transforma promisiunile de sprijin în linii de finanțare concrete. Rămâne de văzut în ce interval de timp propunerea privind „comenzile de stat” va fi transpusă într-un act normativ aplicabil.
