Republica Moldova are aproape 900 de primării, iar peste 776 dintre ele administrează comunități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Mulți primari nu au nici contabil specializat, nici inginer, nici expert care să scrie un proiect european. Acesta este tabloul din care pornește una dintre cele mai ambițioase și mai controversate reforme ale administrației publice locale din istoria recentă a țării.
Guvernul de la Chișinău continuă săptămâna aceasta discuția publică despre reformă, printr-un mesaj postat pe rețelele sociale: „Dacă ținem la satele noastre, nu mai putem amâna reforma administrației publice locale.” Tonul este unul de urgență. Și datele îl justifică.
Ce propune Guvernul concret
Reforma, prezentată oficial în aprilie 2025 sub forma unui Concept al administrației publice locale, nu este o improvizație. Aceasta presupune instituirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10. Mecanismul prin care se ajunge acolo se numește amalgamare voluntară, adică localitățile pot alege să se unească, fără a fi obligate. Pentru a stimula acest proces, Guvernul va tripla stimulentul pentru investiții în infrastructură acordat localităților care aleg să se unească, de la 1.000 la 3.000 de lei per locuitor. Costul total estimat al pachetului de stimulente pentru perioada 2026–2030 este de 6,49 miliarde de lei.
Un aspect important, subliniat constant de autorități: reforma pornește de la un principiu clar, satul rămâne, iar identitatea locală se păstrează. Locuitorii vor avea în continuare o legătură directă cu administrația, prin reprezentantul primarului în localitate. În plus, în clădirile fostelor primării vor putea fi deschise centre unificate de prestare a serviciilor, prin care ghișeul unic va putea oferi peste 600 de servicii publice, inclusiv în format digital.
Parlamentul a votat, dar procesul e abia la început
Concret, procesul de amalgamare voluntară a primit recent un impuls legislativ semnificativ. Modificările elaborate în urma unui amplu proces de consultare publică, la care au participat peste 4.500 de primari și cetățeni, au fost aprobate de Parlament cu 59 de voturi. Noua lege simplifică procedura: vor fi necesare mai puține documente, fiind suficientă o argumentare succintă și prezentarea listei localităților implicate. Localitățile vor beneficia de mai multă flexibilitate în alegerea centrului administrativ și a denumirii noii unități, iar limita fixă de 25 de kilometri dintre localități a fost eliminată.
Până acum, doar două procese de amalgamare au fost finalizate în orașul Leova și în comuna Călinești din raionul Fălești, însă 298 de comunități și-au manifestat interesul pentru acest proces.
De ce contează această reformă și dincolo de Moldova
Reforma administrației publice locale din Republica Moldova nu este o temă izolată. Ea se înscrie într-un proces mai larg de aliniere la standardele europene, cu atât mai relevant cu cât țara are statut de candidat la Uniunea Europeană. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat progresul Republicii Moldova la cea de-a 50-a sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, de la Strasbourg, subliniind că încrederea în democrație și în stat începe în comunitate.
Miza nu este doar administrativă. Este despre cum arată un sat moldovenesc peste zece ani: cu sau fără apă curentă, cu sau fără drum asfaltat, cu sau fără tineri care au ales să rămână. Reforma în sine nu garantează niciunul dintre aceste lucruri. Dar absența ei, spun datele, le face aproape imposibile.