Astăzi, 24 mai 2026, calendarul spiritual al capitalei Moldovei marchează o nouă zi de mare însemnătate, fiind cinstită oficial, pentru prima dată, Sfânta Blandina de la Iași, cunoscută de credincioși ca „Mama Blandina”. Învățătoarea basarabeană care a supraviețuit calvarului deportărilor din Siberia și-a petrecut ultimii ani de viață la Iași, în rugăciune discretă și ajutorare a celor aflați în nevoie.
Acest prim praznic liturgic are loc la exact o săptămână de la proclamarea solemnă a canonizării sale locale. Evenimentul s-a desfășurat duminică, 17 mai 2026, la Catedrala Mitropolitană din Iași, la finalul Sfintei Liturghii, fiind precedat în seara de 16 mai de slujba Privegherii, care a adunat mii de credincioși din întreaga regiune.
Calvarul deportărilor din Basarabia și anii de suferință în Siberia
Blandina Gobjilă s-a născut la 24 februarie 1906 în Basarabia, într-o familie de preot ortodox, primind o educație religioasă și intelectuală solidă care i-a permis să devină învățătoare. În anul 1926 s-a căsătorit cu inginerul Gheorghe Gobjilă, alături de care a avut un fiu, Vladislav.
Destinul familiei a fost brutal modificat în urma ocupației sovietice a Basarabiei. Istoria consemnează că primul val de deportări Siberia Basarabia din iunie 1941 a vizat elita intelectuală și clericală, din care făcea parte și familia sa. Între anii 1941 și 1956, timp de un deceniu și jumătate, Mama Blandina a îndurat regimul de exterminare prin muncă din lagărele siberiene. Această perioadă de suferințe profunde a transformat-o într-o mărturisitoare autentică a credinței în condiții de prigoană extremă.
Sfânta Blandina de la Iași și ultimii ani la Catedrala Mitropolitană
După eliberarea din lagărele sovietice în 1956, Blandina Gobjilă s-a stabilit în România, stabilindu-și în cele din urmă domiciliul la Iași. Viața ei din această perioadă a rămas strâns legată de Catedrala Mitropolitană Iași și de evlavia profundă față de Sfânta Cuvioasă Parascheva.
A ales să trăiască într-o modestie asumată, într-un anonimat protector, dedicându-și timpul copierii manuale de acatiste și rugăciunii neîncetate. A devenit un sprijin duhovnicesc real pentru persoanele singure, bolnave sau marginalizate care căutau alinare în preajma catedralei.
Mama Blandina a trecut la cele veșnice la data de 24 mai 1971, chiar în ziua care astăzi îi este dedicată ca zi de pomenire în calendar. Mormântul său aflat în Cimitirul Eternitatea din Iași a devenit treptat un loc cunoscut de pelerinaj, fiind vizitat de cei care îi cunosc viața și sacrificiul.
O mărturisire discretă care reîntregește memoria istorică a Moldovei
Introducerea Sfintei Blandina în calendarul ortodox aduce în spațiul public un model de rezistență interioară, caracteristic secolului XX. Biografia sa pune un chip concret pe statisticile reci referitoare la dramele de pe teritoriul Basarabiei istorice.
La Iași, moștenirea sa provine direct din puterea exemplului personal, fiind complet străină de titluri oficiale sau funcții publice. Canonizarea sa reprezintă o recuperare necesară a memoriei acelor femei care au transmis credința mai departe într-o epocă de asprime ideologică totalitară. Această primă sărbătoare oficială de la 24 mai calendar creștin reprezintă un moment de profundă recunoaștere. Ea unește simbolic Basarabia natală, Siberia deportărilor și Catedrala Mitropolitană într-o singură biografie definită de demnitate și credință.