Guvernul de la Chișinău a făcut primul pas concret pentru implementarea unui sistem de depozit ambalaje în Republica Moldova, prin desemnarea oficială a administratorului care va gestiona acest mecanism național începând cu anul 2027. Decizia marchează trecerea la o politică modernă de gestionare a deșeurilor, prin care cetățenii vor primi înapoi o garanție bănească la returnarea recipientelor din sticlă, plastic sau metal.
Cum va funcționa noul sistem de depozit ambalaje pentru consumatori
Tranziția către o economie circulară presupune reguli simple pentru consumatorul de rând. Principiul de funcționare al programului este unul circular, bazat pe stimularea financiară directă a cetățeanului. Atunci când un consumator va cumpăra o băutură îmbuteliată, va plăti o mică taxă suplimentară care va reprezenta garanția sau depozitul pentru ambalaj.
Deși unii consumatori ar putea percepe inițial depozitul ca pe un cost suplimentar, banii sunt recuperați integral în momentul returnării ambalajului gol la un punct de colectare autorizat. Colectarea se va face atât manual, în magazinele de proximitate, cât și automat, prin intermediul aparatelor de tip RVM (Reverse Vending Machine).
Măsura vizează în mod direct trei tipuri majore de materiale destinate reciclării:
- Plasticul, în special sticlele de tip PET utilizate pentru apă, bere și băuturi răcoritoare.
- Sticla, acoperind majoritatea recipientelor pentru băuturi alcoolice și non-alcoolice.
- Metalul, incluzând dozele de aluminiu pentru sucuri sau bere.
Prin implementarea acestei metode, autoritățile anticipează o creștere accelerată a ratei de colectare separată și, implicit, o diminuare vizibilă a cantității de deșeuri abandonate pe spațiile publice sau depozitate necontrolat.
Rolul noului administrator și finanțarea sistemului pe baza răspunderii extinse
Pentru ca un astfel de angrenaj logistic să funcționeze fără sincope, este nevoie de o coordonare centralizată. Guvernul Republicii Moldova a desemnat administratorul unic al sistemului național, entitate privată formată din asociațiile de producători și comercianți, care va acționa sub monitorizarea Ministerului Mediului.
Acest administrator sistem depozit va prelua responsabilitatea tehnică pentru organizarea întregului circuit, gestionarea fluxurilor financiare generate de garanții și monitorizarea contractelor cu operatorii economici. El va fi cel care va asigura legătura directă între producători, importatori, comercianți și unitățile de reciclare finală.
Din punct de vedere financiar, implementarea noului mecanism nu va pune presiune pe finanțele publice. Bugetul de stat al Republicii Moldova nu va suporta costuri operaționale sau logistice, cheltuielile fiind acoperite exclusiv de partenerii privați implicați în proces.
Mecanismul se bazează pe principiul european al responsabilității extinse a producătorului (EPR). Astfel, companiile care pun pe piață produse ambalate sunt direct obligate să finanțeze colectarea și valorificarea acestora la finalul ciclului de viață. Taxele de administrare plătite de producători și vânzarea materialelor reciclate de înaltă puritate vor asigura sustenabilitatea financiară a proiectului.
Modele de succes și date statistice din statele europene
Republica Moldova nu pornește pe un drum necunoscut, ci preia modele funcționale deja testate la nivel european. Experiența statelor membre ale Uniunii Europene arată că un mecanism de tip depozit este singura metodă capabilă să ridice ratele de reciclare peste pragul critic de 80%.
Analiza performanțelor din alte țări oferă o imagine clară asupra impactului pe care noul sistem de depozit ambalaje îl va avea pe termen mediu și lung:
- Germania: Deține cel mai performant sistem din lume, înregistrând o rată de returnare de aproximativ 98% din totalul ambalajelor puse pe piață.
- Lituania: A reușit să atingă o rată de colectare de circa 90% la doar câțiva ani de la lansarea programului național.
- România: A înregistrat o rată de colectare de 55% în primul an complet de funcționare, valoare care a urcat spectaculos la aproximativ 83% în cursul anului 2025.
Cazul României este extrem de relevant pentru Republica Moldova datorită asemănărilor socio-economice și de infrastructură. Progresul rapid înregistrat peste Prut într-un interval scurt demonstrează că publicul larg adoptă rapid un astfel de comportament eco-responsabil atunci când stimulentul financiar și rețeaua de returnare sunt accesibile.
Provocările logistice pentru reciclare în Republica Moldova până în 2027
Deși decizia politică și cadrul de reglementare sunt acum definite prin desemnarea administratorului, drumul până la funcționarea efectivă din 2027 implică un efort logistic masiv. Republica Moldova se confruntă în prezent cu o infrastructură de sortare destul de fragmentată, axată în principal pe marile centre urbane precum Chișinău sau Bălți.
În următorii ani, noul administrator desemnat va trebui să colaboreze strâns cu mii de comercianți mici din zonele rurale pentru a asigura puncte de returnare echitabile și funcționale. De asemenea, crearea centrelor logistice de numărare și sortare a deșeurilor reprezintă investiții industriale majore care trebuie finalizate înainte de lansarea oficială.
O altă componentă critică va fi campania națională de informare a populației. Succesul sistemului depinde de înțelegerea clară a modului în care cetățenii își pot recupera banii depuși ca garanție. Perspectivele pe termen lung rămân însă extrem de favorabile pentru protecția mediului, reducerea volumului de deșeuri depozitate la rampe și alinierea Republicii Moldova la standardele ecologice necesare aderării la Uniunea Europeană.
