Începând cu 26 septembrie, Republica Moldova intră în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. În prezent dispunem de energie, carburanți și apă, dar riscurile de aprovizionare cu acestea au crescut, iar autoritățile trebuie să poată interveni mai repede pentru a preveni întreruperile și pentru a proteja populația dacă situația se agravează.
În regiune, infrastructura energetică din Ucraina continuă să fie afectată, posibilitățile de import al energiei electrice sunt limitate, iar piețele internaționale de gaze și carburanți rămân instabile. În același timp, seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului pun presiune asupra rezervelor de apă. Odată cu apropierea sezonului rece, consumul de energie va crește.
Comisia Națională de Management al Crizelor a aprobat, prin Deciziile nr. 8 și nr. 9 din 25 septembrie, măsuri pentru trei lucruri de bază: să avem suficientă energie electrică, să păstrăm carburanți suficienți în țară și să protejăm rezervele de apă pentru populație și serviciile vitale.
Scopul măsurilor este să prevenim problemele, nu să așteptăm până când acestea apar. Statul păstrează energia disponibilă pentru consumul intern în orele de vârf, protejează alimentarea spitalelor și serviciilor vitale, grăbește aducerea carburanților în țară, păstrează stocuri de siguranță și limitează utilizarea apei pentru activități care nu sunt esențiale.
În același timp, sunt pregătite soluții de rezervă pentru situațiile în care condițiile se înrăutățesc: energie de urgență din sistemele vecine, producție suplimentară în țară, surse alternative de apă, sonde arteziene, pompe de mare capacitate și transportarea apei în localitățile care ar putea fi afectate.
– Cu referire la energia electrică:
În momentul în care sistemul energetic este sub presiune, spitalele, serviciile de urgență, stațiile care captează și pompează apa și alte obiective vitale au prioritate la alimentarea cu energie electrică.
În orele în care consumăm cel mai mult, între 18:00 și 22:00, energia disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru necesitățile din țară, fiind limitate exporturile. Dacă apare un deficit care nu poate fi acoperit prin achiziții obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele țărilor vecine.
În același timp, centralele de termoficare vor putea produce mai multă energie electrică atunci când sistemul are nevoie, iar proiectele noi de producere și stocare a energiei vor trece mai rapid prin procedurile necesare. Scopul este să avem cât mai multe surse disponibile în țară și o rezervă mai mare atunci când consumul crește.
Statul, de asemenea, va economisi. Autoritățile și instituțiile publice vor reduce consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi redus acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Clădirile publice și spațiile comerciale vor reduce iluminatul inutil, iar iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat. Întreprinderile cu un consum mare de energie vor fi încurajate să mute, pe cât posibil, activitățile energofage în afara orelor de vârf. Ideea este să reducem consumul care poate fi amânat sau evitat, pentru ca energia disponibilă să ajungă acolo unde este cu adevărat necesară.
– Cu referire la carburanți:
Pentru ca benzinăriile să poată fi aprovizionate în continuare, o parte din măsuri sunt orientate direct spre protejarea stocurilor de carburanți din Republica Moldova și aducerea mai rapidă a noilor cantități în țară.
La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă rămân în depozite cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu anumite excepții prevăzute de decizie.
În același timp, transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor avea benzi dedicate la frontieră, iar trenurile care transportă carburanți vor avea prioritate pe calea ferată. Asta înseamnă mai puține întârzieri în aprovizionare.
Pentru a evita cumpărarea unor cantități foarte mari în recipiente și apariția unui deficit artificial, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate folosite la alimentarea tehnicii agricole, limita este de 100 de litri.
Pentru a proteja consumatorii, atât timp cât o stație dispune de motorină standard, aceasta trebuie să fie disponibilă spre comercializare, la prețul reglementat, fără a fi înlocuită cu alte tipuri de motorină mai scumpe. Doar după epuizarea stocului de motorină standard, stația va putea comercializa alte tipuri disponibile, astfel încât aprovizionarea să poată continua.
– Cu referire la apă:
Asigurarea cu apă potabilă este prioritară pentru populație și pentru serviciile esențiale, inclusiv spitale și instituții sociale, școli, servicii de urgență și infrastructură critică. Totodată, înainte de începerea sezonului rece, va fi asigurat necesarul de apă pentru funcționarea sistemelor centralizate de termoficare.
Pe durata stării de urgență, captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi folosite pentru lucruri care pot fi amânate: udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților sau fațadelor, umplerea piscinelor și bazinelor recreative sau alte activități similare. Restricțiile se aplică pe tot parcursul zilei.
În paralel, operatorii de apă trebuie să se pregătească din timp pentru situația în care nivelul Nistrului sau al Prutului continuă să scadă. Ei vor verifica cât timp pot funcționa cu rezervele existente, ce surse alternative au și ce trebuie făcut dacă disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%.
Dacă într-o localitate apa nu mai poate fi asigurată prin rețea, va fi organizată aprovizionarea mobilă cu apă. Prioritate vor avea spitalele, instituțiile sociale, școlile, serviciile de urgență și populația localităților afectate.
Sunt pregătite și soluții de rezervă cum ar fi pompe de mare capacitate, iar sondele arteziene și alte surse subterane verificate vor putea fi puse în funcțiune dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.
Măsurile prevăzute de Deciziile nr. 8 și nr. 9 intră în vigoare la 26 septembrie 2026. Ministerul Energiei coordonează răspunsul în sectorul energetic, Ministerul Mediului în sectorul hidrologic, iar Centrul Național de Management al Crizelor coordonează și monitorizează situația la nivel național și urmărește aplicarea măsurilor.
Comisia Națională de Management al Crizelor va urmări în continuare evoluția situației și va ajusta măsurile atunci când este necesar.
