Zeci de tineri din Republica Moldova și din diaspora au participat, la începutul lunii august, la evenimentul „Youth Talk: Tinerii schimbă lumea”, organizat la Guvern în cadrul Zilelor Diasporei 2026. Discuția a adus în prim-plan două teme pe care autoritățile le consideră esențiale pentru viitorul țării: păstrarea identității culturale a celor plecați și crearea de locuri de muncă în afara Chișinăului și Bălțiului. Evenimentul, desfășurat sub genericul „Oriunde ai fi, Moldova ne unește!”, a reunit tineri formați în țară alături de reprezentanți ai diasporei reveniți acasă sau implicați în proiecte de dezvoltare.
Cultura, un fir care leagă diaspora de țară
Secretara de stat a Ministerului Culturii, Marcela Nistor, a vorbit despre cultură ca despre elementul care păstrează legătura tinerilor cu Republica Moldova, indiferent de locul unde aceștia trăiesc sau studiază. Mesajul ei a venit într-un context în care numărul moldovenilor stabiliți peste hotare rămâne ridicat, iar autoritățile caută modalități prin care identitatea națională să nu se dilueze odată cu trecerea generațiilor.
Nistor, actriță de profesie, a preluat funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii în ianuarie 2026, după ce a activat patru ani ca deputată în Parlament. Prezența ei la eveniment s-a înscris într-un șir mai larg de inițiative guvernamentale dedicate diasporei, printre care se numără programul „DiasporaOriginiReveniri” (DOR), prin care copii și tineri din peste 20 de țări vizitează periodic Republica Moldova pentru a menține contactul cu țara de origine.
Locurile de muncă, marea provocare din afara capitalei
Felicia Bechtoldt, secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a subliniat necesitatea creării mai multor locuri de muncă în mediul rural și în orașele mici, dincolo de Chișinău și Bălți. Declarația ei reflectă o problemă structurală confirmată de datele oficiale: piața muncii din Republica Moldova rămâne puternic concentrată în jurul celor două mari centre urbane, în timp ce localitățile mici oferă oportunități limitate tinerilor absolvenți.
Potrivit Biroului Național de Statistică, doar 37,7% dintre tinerii cu vârsta de 15-34 de ani erau ocupați pe piața muncii în anul 2025, în timp ce aproape 60% se aflau în afara forței de muncă. Un procent semnificativ, 27,9% dintre tinerii de 15-34 de ani, se încadrează în categoria NEET, adică nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau instruire. Aceste cifre explică de ce discursul oficial insistă tot mai mult pe descentralizarea economică, nu doar pe politici naționale generale.
Pentru a contracara acest fenomen, Guvernul menține în derulare programe precum PARE 1+1 și PARE 1+2, dedicate migranților care doresc să-și deschidă o afacere la revenirea în țară, alături de inițiativele „Start pentru tineri” și „Femei în afaceri”, implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Aceste programe oferă cofinanțare pentru proiecte antreprenoriale, în special în localitățile din afara marilor centre urbane.
Cifrele migrației tinerilor din Republica Moldova
Discuția despre locuri de muncă și identitate culturală nu poate fi separată de tendința demografică generală a țării. Datele recente ale BNS arată o scădere accelerată a populației tinere:
- La 1 ianuarie 2026, în Republica Moldova locuiau 517,3 mii de tineri cu vârsta între 14 și 34 de ani, cu 13,5 mii mai puțini decât cu un an înainte.
- Tinerii reprezintă în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori.
- Cea mai mare scădere s-a înregistrat la categoria 30-34 de ani, cu 8,2 mii persoane mai puțin, urmată de grupa 25-29 de ani, cu 5,5 mii persoane mai puțin.
- Populația totală a țării a scăzut cu peste 15 mii de persoane în 2025, ajungând la 2 milioane 365,6 mii de locuitori la începutul lui 2026.
- Migrația netă a fost negativă, de -17,6 mii de persoane, iar cei mai mulți dintre cei plecați se încadrează în grupele de vârstă 20-29 de ani (22,1% din total emigranți) și 30-39 de ani (20,6%).
Singura categorie de tineri aflată în creștere este cea de 14-19 ani, cu 2,7 mii persoane mai mult față de anul precedent, un semnal că generația care urmează să intre pe piața muncii în următorii ani va fi ceva mai numeroasă, cu condiția ca oportunitățile locale să reușească să o rețină.
