România rămâne deschisă proiectului de unire cu Republica Moldova, condiționat strict de dorința democratică a cetățenilor de peste Prut, a confirmat miercuri președintele Nicușor Dan. Declarația oficialului român survine într-un moment de reevaluare a parcursului european al Chișinăului, după ce președinta Maia Sandu a sugerat că unirea ar putea reprezenta o scurtătură către integrarea în Uniunea Europeană.
„Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova vor dori”, a declarat Nicușor Dan. El a subliniat că materializarea acestui ideal istoric depinde exclusiv de voința suverană a populației moldovene, precizând: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”.
Voința cetățenilor și pragmatismul aderării la UE
Perspectivele unei uniri formale între cele două state au căpătat o nouă nuanță după un recent interviu acordat de Maia Sandu publicației franceze Le Monde. Lidera de la Chișinău a admis că o eventuală fuziune cu statul român ar facilita o aderare mult mai rapidă la spațiul comunitar. Cu toate acestea, președinta Republicii Moldova menține o abordare ancorată în realitatea sociologică actuală, subliniind că o astfel de decizie trebuie să aparțină majorității.
Maia Sandu spune că ar vota un referendum pentru unire, dar până atunci prioritizează integrarea europeană.
În prezent, prioritățile administrației de la Chișinău sunt orientate către securitate și stabilitate, pe fondul conflictului de la granițele țării. Deși Maia Sandu a declarat în trecut că ar susține unificarea în cadrul unui referendum, datele recente indică o fragmentare a opiniei publice. În luna ianuarie, aceasta a precizat că, spre deosebire de sprijinul masiv pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru proiectul unirii nu există încă o majoritate consolidată în rândul populației.
Cadrul juridic și consensul politic de la București
Poziția exprimată de președintele Nicușor Dan se bazează pe Declarația Parlamentului României din 27 martie 2018, adoptată cu ocazia centenarului Unirii Basarabiei cu Țara. Acest document, votat în unanimitate, stipulează că România este pregătită să răspundă pozitiv oricărei manifestări organice de reîntregire venite dinspre Republica Moldova.
Elemente cheie ale poziției României:
- Respectarea democrației: Unirea nu este văzută ca un act impus, ci ca un rezultat al aspirațiilor libere ale cetățenilor.
- Continuitate legislativă: Angajamentul asumat în 2018 rămâne fundamentul politicii de stat la București.
- Suport logistic și politic: România acționează deja ca principalul avocat al Republicii Moldova în procesul de aderare la UE.
Impactul contextului regional asupra idealului unirii
Discuția despre unirea cu Republica Moldova nu mai poate fi separată de contextul de securitate din Europa de Est. Pentru mulți analiști, „unirea în interiorul Uniunii Europene” pare a fi scenariul cel mai plauzibil și mai puțin riscant pe termen scurt. Această variantă ar permite eliminarea frontierelor economice și sociale fără a genera tensiuni geopolitice imediate, oferind totodată Republicii Moldova protecția tratatelor europene.
Dacă unirea prin referendum rămâne o opțiune validă pe masa discuțiilor, succesul ei depinde de capacitatea guvernelor de a demonstra beneficiile concrete ale acestui pas. În timp ce Bucureștiul își reafirmă disponibilitatea, Chișinăul continuă să construiască punți instituționale, energetice și culturale, pregătind terenul pentru orice decizie pe care cetățenii o vor considera oportună în viitor.
