Ansamblul Corăgheasca din Deleni a reprezentat astăzi, 5 iulie 2026, județul Iași la o importantă manifestare culturală transfrontalieră. Artiștii din comuna ieșeană au urcat pe scena Festivalului Național de Muzică și Dans Popular „La umbra stejarului”, ediția a XVII-a, eveniment organizat în localitatea Cobîlea, raionul Șoldănești din Republica Moldova. Manifestarea, coordonată de Consiliul Raional Șoldănești și sprijinită oficial de Ministerul Culturii de la Chișinău, a fost dedicată memoriei domnitorului Ștefan cel Mare.
Un pod cultural între comuna Deleni și raionul Șoldănești
Prezența ieșenilor la acest eveniment subliniază funcționalitatea legăturilor culturale dintre comunitățile de pe cele două maluri ale Prutului. Locul ales pentru desfășurarea festivalului oferă un context istoric precis. Localitatea Cobîlea este recunoscută pe plan european pentru arborii săi seculari, găzduind un stejar evaluat la o vârstă de aproximativ 700 de ani, monument natural asociat în istoriografia locală cu epoca lui Ștefan cel Mare.
În acest cadru încărcat de simbolism istoric, artiștii ieșeni au prezentat repertoriul specific zonei Hârlăului. Primarul comunei Deleni, Dumitru Prigoreanu, a explicat raționamentul din spatele susținerii acestor deplasări externe de către administrația locală.
„Orice participare la festivaluri ne îmbogățește pe noi ca oameni și comunitate. Fără tradiții nu putem avea viitor. Trebuie să ducem din generație în generație folclorul, dansurile, obiceiurile”.
Ce reprezintă Ansamblul Corăgheasca din Deleni pentru folclorul regional
Grupul folcloric a devenit în ultimii ani o emblemă culturală pentru comuna Deleni. Numele ansamblului derivă din dansurile specifice zonei, iar membrii săi sunt recunoscuți la nivel județean pentru acuratețea cu care reproduc portul și mișcările coregrafice vechi, evitând comercializarea excesivă a actului artistic.
Edilul comunei a subliniat că prestația din țara vecină a atins obiectivul propus. „Pentru noi, cei din Deleni, a fost un prilej de a arăta tuturor tradițiile noastre frumoase. Corăgheasca este bine-cunoscut pentru promovarea folclorului autentic din zona noastră. Vreau să îi felicit pe membrii ansamblului pentru participare și îi apreciez pentru tot ceea ce fac”, a precizat Dumitru Prigoreanu.
Diplomația culturală: Conservarea memoriei în mediul rural
Dincolo de componenta strict artistică, festivalul de la Cobîlea are o miză strategică privind păstrarea coeziunii în spațiul românesc. Implicarea directă a Ministerului Culturii de la Chișinău arată un efort instituțional de a sprijini comunitățile locale în demersurile de conservare a patrimoniului imaterial.
Principalele coordonate ale evenimentului din Republica Moldova au vizat:
-
Comemorarea istorică: Marcarea memoriei lui Ștefan cel Mare printr-un act cultural comun, descentralizat, departe de capitalele administrative.
-
Schimbul de bune practici: Interacțiunea directă dintre ansamblurile din România și cele basarabene.
-
Promovarea autenticității: Evidențierea costumelor populare lucrate manual și a coregrafiilor transmise organic, în detrimentul spectacolelor stilizate.
În contextul fenomenelor actuale de depopulare a satelor și al globalizării, inițiativele de susținere a acestor tradiții populare rămân instrumente vitale prin care administrațiile locale pot menține sentimentul de apartenență comunitară. Participarea artiștilor ieșeni din Deleni peste Prut demonstrează că folclorul funcționează ca un liant eficient, capabil să coaguleze comunități în jurul unor valori istorice și culturale clare.
