Proiectul de buget al Municipiului Iași pentru anul 2026 aduce o surpriză majoră pentru cei care urmăresc fluidizarea traficului în zona centrală. Deși dezbaterile publice din ultimul an s-au concentrat pe crearea unui inel urban cu sensuri unice pe axa Palat – Sf. Lazăr, noul document financiar pare să fi „răcit” entuziasmul pentru această soluție, readucând în prim-plan proiecte mai vechi și mult mai costisitoare: pasajele subterane.
Misterul inelului urban: Licitații în curs, finanțare absentă
Proiectul inelului de sensuri unice pe străzile Palat, Sf. Lazăr și Anastasie Panu a fost prezentat ca o soluție rapidă pentru deblocarea centrului, fiind direct legat de repoziționarea liniilor de tramvai. În mod paradoxal, deși acest obiectiv de investiții se află deja în etapa evaluării ofertelor depuse la licitație, în propunerea de buget pe 2026 nu există nicio mențiune directă sau alocare financiară clară pentru execuția acestuia.
Această absență ridică o întrebare critică: cum va fi finanțat proiectul dacă licitația se finalizează cu succes? Lipsa corelării între procedurile de achiziție publică și planificarea bugetară indică un risc ridicat de blocaj birocratic sau o schimbare de viziune la nivelul municipalității.
Revenirea pasajului subteran: „Fantoma” de pe Anastasie Panu
În timp ce inelul urban lipsește din calcule, o „cunoștință veche” a administrației locale reapare în listă: pasajul subteran de pe strada Anastasie Panu, situat chiar în fața Palatului Culturii.
Alături de pasajul de la Agronomie, acest proiect figurează în buget cu suma de 249.000 de lei, bani dedicați exclusiv documentației tehnice. Deși suma este mică în raport cu costurile de execuție, prezența sa în buget semnalează o revenire la ideea de a „îngropa” traficul, o soluție criticată de unii urbaniști pentru costurile sale imense și impactul vizual asupra zonei istorice.
Contradicții în mobilitate: Tramvai vs. Infrastructură rutieră
În timp ce proiectele rutiere din centru par incerte, zona de transport public primește atenție:
- Reabilitarea liniei de tramvai (Eminescu – Triumf): Apare cu un credit de angajament generos, de ordinul zecilor de milioane de lei.
- Depoul Dacia: Beneficiază de o alocare masivă de 121 de milioane de lei dintr-un credit extern.
Dilema apare la intersecția celor două: proiectul liniei de tramvai din zona centrală este strâns legat de reconfigurarea străzilor. Fără o coordonare între șantierele de la linii și proiectul (acum absent) al sensurilor unice, Iașul riscă să treacă prin perioade de haos în trafic fără a avea o finalitate clară.
Riscul blocajelor birocratice
Decalajul dintre ceea ce se licitează și ceea ce se bugetează transformă planificarea urbană într-un joc de noroc. Experiențele anilor trecuți au arătat că proiectele care apar doar cu „documentație tehnică” riscă să rămână în sertare timp de decenii.
În plus, alte investiții precum sensul giratoriu din Podu de Fier (320.000 lei) sau drumul spre Aeroport (260.000 lei) se află în aceeași fază incipientă a hârtiilor. Pentru cetățeanul de rând, care petrece zeci de minute zilnic în blocajele din zona Palat-Sf. Lazăr, întrebarea rămâne: investește orașul în soluții de mobilitate imediată sau continuăm să colecționăm studii de fezabilitate pentru pasaje ce s-ar putea să nu fie construite niciodată? Fără inelul urban bugetat, promisiunea unui centru mai aerisit rămâne suspendată între licitații și desene tehnice.
