Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a definit parcursul european al țării drept un mecanism vital de conservare a democrației în contextul agresiunii ruse din regiune, într-un interviu acordat Le Monde. În seria de declarații, șefa statului a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană a încetat să mai fie un simplu deziderat politic, devenind o „strategie de supraviețuire ca stat democratic”.
Contextul regional, marcat de războiul din Ucraina și de tentativele constante de destabilizare din partea Kremlinului, forțează Chișinăul să exploreze toate căile care pot asigura pacea și securitatea cetățenilor săi. Printre aceste opțiuni, președinta nu a ezitat să discute despre posibilitatea reunificării cu România ca un catalizator pentru integrarea rapidă în familia europeană, deși a menționat că decizia finală aparține, în mod democratic, poporului.
Reforma justiției și drumul spre Bruxelles
Autoritățile de la Chișinău au accelerat ritmul reformelor structurale, concentrându-se pe domeniile sensibile care au stagnat în deceniile trecute. Combaterea corupției și independența sistemului judiciar rămân prioritățile zero ale administrației Sandu.
„Au rămas reforme importante de finalizat, în special în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, dar vom reuşi să ne respectăm angajamentele”, a declarat Maia Sandu. Aceasta a evidențiat că progresele sunt deja vizibile prin primele condamnări definitive în dosare de mare corupție care au afectat stabilitatea economică a țării în ultimii ani.
Din punct de vedere tehnic, Republica Moldova își corelează legislația cu standardele comunitare, mizând pe sprijinul partenerilor strategici. Franța, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, a oferit un suport diplomatic crucial, iar Chișinăul speră ca dinamica politică de la Budapesta să nu devină un obstacol în deschiderea capitolelor de negociere.
Scenariul reunificării cu România ca accelerare a integrării
Discuția despre unirea dintre România și Republica Moldova a căpătat noi valențe în actualul climat de securitate. Maia Sandu a făcut referiri clare la semnificația istorică și practică a acestui proces, amintind în Parlamentul Letoniei de consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov, care a rupt familii și a separat națiuni.
În interviul acordat pentru Le Monde, președinta a punctat următoarele aspecte esențiale:
- Vot personal: Maia Sandu a afirmat că ar vota pentru unirea cu România în cazul unui referendum, argumentând că aceasta ar consolida reziliența țării în fața agresiunilor externe.
- Condiția democratică: Deși susține personal acest parcurs, șefa statului recunoaște că în prezent nu există o majoritate covârșitoare în rândul electoratului care să determine declanșarea procedurilor de unire.
- Axa de securitate: Unirea este privită ca o modalitate de a garanta că Republica Moldova rămâne parte a „lumii libere”.
Aderarea în doi pași și chestiunea transnistreană
O noutate în discursul oficial este abordarea pragmatică a conflictului transnistrean în raport cu integrarea europeană. Pentru a nu permite Moscovei să folosească regiunea separatistă ca pe un drept de veto asupra viitorului țării, Maia Sandu ia în calcul posibilitatea ca malul drept al Nistrului să adere primul la blocul comunitar.
„Aceasta este o soluţie posibilă”, a subliniat ea, indicând faptul că autoritățile nu vor accepta să fie ostaticele unui conflict înghețat orchestrat din exterior. Această abordare ar urma exemplul Ciprului, permițând zonelor controlate constituțional să beneficieze de avantajele economice și de securitate ale UE, lăsând ușa deschisă pentru reintegrarea ulterioară a regiunii transnistrene.
