Republica Moldova și România își consolidează parteneriatul logistic la cel mai solicitat punct de trecere a frontierei, optând pentru continuitatea controlului coordonat ca soluție de fluidizare a traficului transfrontalier.
În contextul unei dinamici economice și sociale tot mai strânse între Chișinău și București, optimizarea infrastructurii de frontieră rămâne o prioritate pe agenda administrativă. Recent, directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Radu Vrabie, a confirmat că luna aprilie 2026 va marca semnarea oficială a prelungirii Acordului privind controlul coordonat în punctul de trecere Leușeni-Albița.
Spre deosebire de protocoalele rigide, acest acord este un document viu, supus unei revizuiri anuale riguroase. Decizia de prelungire nu este una arbitrară, ci se bazează pe analiza indicatorilor tehnici și a fluxului de călători și mărfuri. Autoritățile vamale și Poliția de Frontieră din ambele state evaluează periodic deficiențele semnalate în teren pentru a ajusta mecanismele de intervenție.
În prezent, acest model de gestiune a frontierei — care presupune oprirea într-un singur punct pentru verificări efectuate de echipe mixte — este aplicat cu succes în două locații cheie:
- Leușeni-Albița (pe sensul de ieșire din Republica Moldova);
- Giurgiulești-Galați.
Misiunea administrativă nu se oprește la simpla menținere a statu-quo-ului. Strategia Serviciului Vamal vizează un obiectiv mai ambițios: implementarea controlului coordonat bidirecțional. Acest lucru ar însemna ca verificările să fie realizate în mod comun atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și pe cel al României, reducând la jumătate timpul de așteptare pentru transportatori și călători.
Următorul punct strategic vizat pentru acest mecanism este postul vamal Ungheni-Ungheni, un nod esențial pentru conexiunile feroviare și rutiere în curs de modernizare.
În timp ce frontiera de vest se modernizează prin acorduri bilaterale cu partenerul strategic România, autoritățile de la Chișinău mențin un dialog activ și cu vecinii din est. În ciuda provocărilor de securitate generate de conflictul din Ucraina, cele șapte posturi vamale unde este instituit controlul comun moldo-ucrainean continuă să funcționeze în regim normal.
Efortul actual de reformă administrativă vizează și reevaluarea celor 67 de puncte de trecere moștenite din perioada sovietică, pentru a determina care dintre acestea își justifică menținerea din punct de vedere economic și al siguranței naționale.
Prin semnarea noului acord în luna aprilie, Republica Moldova mai face un pas spre standardele europene de gestiune a frontierelor, demonstrând că seriozitatea administrativă și cooperarea transfrontalieră sunt pilonii unei integrări reale.
