Reprezentanții Ministerului Transporturilor de la București, alături de oficiali ai Guvernului de la Chișinău și reprezentanți ai Comisiei Europene, au stabilit la începutul acestei săptămâni noi proceduri pentru fluidizarea traficului la frontiera România Republica Moldova. Întâlnirea, desfășurată la Chișinău sub formatul „Quad meeting”, a avut ca scop direct reducerea timpilor de așteptare pentru transportatori și integrarea logisticii moldovenești în rețelele transeuropene de transport (TEN-T).
Formatul trilateral de coordonare i-a reunit pe Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor din România, Vladimir Bolea, vicepremierul Republicii Moldova și Alain Baron, reprezentantul Directoratului General pentru Mobilitate și Transport (DG Move) din cadrul Comisiei Europene.
Extinderea controlului vamal comun pentru fluidizarea traficului
Unul dintre cele mai presante obstacole comerciale dintre cele două state rămâne blocajul de la punctele de trecere a frontierei. În prezent, controlul coordonat funcționează exclusiv în punctele Leușeni – Albița și Giurgiulești – Galați, și doar pe un singur sens de mers.
Oficialii au agreat un plan tehnic pentru implementarea controlului coordonat bidirecțional la nivelul a trei puncte vamale majore: Galați – Giurgiulești, Leușeni – Albița și Ungheni – Ungheni. Odată aplicată, măsura va permite verificarea camioanelor și autoturismelor o singură dată, la comun, de către polițiștii de frontieră și vameșii din ambele state, reducând la jumătate timpul de tranzit.
Pentru a preveni crearea unor noi blocaje odată cu creșterea volumelor de mărfuri dinspre Ucraina și Moldova, autoritățile au pe masă extinderea acestui sistem și către alte puncte de frontieră în perioada următoare:
- Cantemir – Fălciu
- Sculeni – Sculeni
- Lipcani – Rădăuți Prut
Modernizarea acestor infrastructuri necesită bugete considerabile. Din acest motiv, un punct central al discuțiilor a fost identificarea fondurilor europene. Guvernele celor două state analizează atragerea de fonduri prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF Reflow) pentru modernizarea punctului Galați – Giurgiulești, în timp ce pentru vama Albița există deja un studiu elaborat cu suportul Băncii Europene de Investiții (BEI/Jaspers) în vederea optimizării. Totodată, au fost stabilite măsurile tehnice necesare operaționalizării controlului coordonat pe viitorul pod de la Ungheni.
Planuri strategice după achiziția Portului Giurgiulești
Delegația română a efectuat prima vizită tehnică la Portul Giurgiulești de la momentul în care statul român a preluat controlul asupra acestui activ strategic. Întâlnirea tripartită a inclus și conducerea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.
Obiectivul asumat de Ministerul Transporturilor este transformarea Giurgiuleștiului într-un hub logistic multimodal. Această abordare vizează interconectarea rutelor navale de pe Dunăre cu portul Constanța și cu rețeaua feroviară europeană. Portul reprezintă singurul punct de acces naval comercial al Republicii Moldova și joacă un rol determinant în exportul de cereale și importul de produse petroliere.
Creșterea capacității de procesare și digitalizarea fluxurilor vamale la punctul Galați – Giurgiulești sunt privite acum și prin prisma mobilității militare și civile, un concept esențial pe agenda de securitate a Uniunii Europene în contextul regional actual.
Reluarea conexiunilor feroviare și proiectul Fast Danube
Pe lângă infrastructura rutieră și navală, restabilirea rutelor feroviare reprezintă o prioritate asumată de ambele ministere. Oficialii au inspectat sectorul de cale ferată reabilitat Văleni, parte a liniei Cahul – Giurgiulești. Pe această secțiune au fost deja operate primele trenuri de marfă, ceea ce elimină un ocol rutier costisitor și restabilește conexiunea directă a regiunii de sud a Moldovei cu portul.
Mai mult, infrastructura feroviară capătă o dimensiune socială. În urma discuțiilor dintre secretarul de stat român și conducerea Regionalei CFR Galați, a fost analizată la fața locului introducerea unui tren de călători pe ruta Cahul – Galați. Gara din Galați beneficiază deja de o linie cu ecartament larg, specific spațiului ex-sovietic, care este conectată direct cu teritoriul Republicii Moldova, permițând operarea fără a fi necesară schimbarea boghiurilor.
În planul transportului naval, reprezentanții statului român au cerut conducerii Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) accelerarea procedurilor de licitație pentru proiectul Fast Danube. Așteptat de ani de zile de transportatorii fluviali, proiectul presupune lucrări hidrotehnice complexe menite să asigure condiții de navigație pe Dunăre pe tot parcursul anului, indiferent de nivelul secetei.
