Constructorii au finalizat pregătirile pentru turnarea primului strat de asfalt pe secțiunea Mircești-Pașcani, marcând o etapă tehnică majoră pentru infrastructura rutieră din regiunea Moldovei. Această porțiune face parte din lotul 3 al autostrăzii Bacău-Pașcani, un proiect finanțat din fonduri europene care include și construcția primului nod rutier de tip turbion din România. Progresul fizic general pe acest șantier a ajuns la 52%, lucrările concentrându-se în prezent pe suprastructură și consolidări tehnice.
Cum avansează autostrada A7 în județul Iași pe secțiunea spre Pașcani
Pe sectorul cuprins între Mircești și Pașcani, antreprenorul a finalizat așternerea stratului de formă din balast stabilizat, o procedură obligatorie înainte de turnarea primului strat de asfalt. Această operațiune asigură fundația tehnică a căii de rulare, capabilă să suporte un volum mare de trafic de mare tonaj.
Pe raza județului Iași, echipele execută simultan mai multe categorii de lucrări pentru a menține ritmul de execuție:
- Realizarea stratului de formă cu balast stabilizat (BSC) pe traseul principal al autostrăzii.
- Construcția podețelor și terasamentelor la nodurile rutiere Mogoșești Siret și Pașcani.
- Stabilizarea solului cu lianți hidraulici și consolidarea generală a terasamentelor pentru prevenirea tasărilor în timp.
Conform datelor oficiale, progresul fizic este de 52%. Lotul 3 Mircești-Pașcani va fi ultima secțiune din cei peste 320 de kilometri ai segmentului Ploiești-Pașcani care va fi deschisă integral circulației.
Primul nod rutier turbion din România și rolul său strategic
Un element tehnic distinct al acestui proiect este intersecția dintre autostrăzile A7 (Ploiești-Siret) și A8 (Ungheni-Iași-Târgu Mureș). Aici se construiește primul nod rutier turbion din România.
Spre deosebire de intersecțiile clasice de tip „treflă”, nodul turbion permite tranzitarea intersecției la viteze mult superioare. Designul elimină razele de curbură strânse și reduce semnificativ conflictele de trafic la schimbarea direcției, scăzând astfel riscul de accidente. În prezent, la acest nod de mare viteză se execută lucrări complexe la terasamentele bretelelor de acces.
Finalizarea acestei intersecții va transforma zona Pașcaniului într-un punct nodal esențial pentru logistica europeană. Va asigura o conexiune directă între coridoarele care leagă sudul Europei de Ucraina, precum și rutele care unesc Republica Moldova de Transilvania și piețele din vestul continentului.
Progres constant pe loturile adiacente din județele Bacău și Neamț
Pentru respectarea graficelor, mobilizarea pe întregul segment Bacău-Pașcani include în prezent 1.438 de muncitori și 784 de utilaje. Activitatea este împărțită pe trei loturi mari, toate depășind pragul de jumătate din execuție.
Pe lotul 2 (Trifești – Gherăiești), stadiul a ajuns tot la 52%. Intervențiile tehnice de pe acest segment se concentrează pe infrastructura critică:
- Construcția suprastructurii drumului, incluzând fundația de balast și agregate naturale stabilizate cu ciment.
- Montarea sistemelor pentru scurgerea apelor (rigole) și a elementelor de siguranță rutieră.
- Așternerea stratului de bază la nodurile rutiere Roman Vest și Săbăoani.
Lotul 1 (Săucești – Trifești) înregistrează un progres ușor mai avansat, situat la 55,8%. Aici, constructorul finalizează operațiunile de umplutură și lucrează la pasajele aferente nodurilor rutiere Bacău Nord, Filipești și Roman Sud.
Miza financiară și impactul asupra economiei regionale
Infrastructura rutieră precară a reprezentat timp de trei decenii un deficit major pentru județele din Regiunea de Nord-Est, limitând volumele de investiții străine directe. Extinderea rețelei de mare viteză schimbă radical această situație, asigurând o conexiune rapidă cu porturile și zonele industriale din sudul țării.
Finanțarea acestor lucrări este asigurată din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sursă de capital impune un calendar de execuție extrem de strict. Pentru a nu pierde finanțarea, lucrările trebuie recepționate până la sfârșitul anului 2026. Acest termen justifică mobilizarea masivă de personal și echipamente vizibilă pe întreg șantierul.
Dezvoltarea rețelei naționale trebuie dublată de eforturi la nivel local. La recenta inspecție a șantierului au participat președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, și primarul municipiului Pașcani, Marius Pintilie. Prezența administrației locale subliniază necesitatea integrării noilor descărcări de trafic cu rețeaua de drumuri județene.
Pe termen mediu, darea în folosință a secțiunii Bacău-Pașcani va reduce drastic timpii de transport pentru mărfurile provenite din bazinul economic al Moldovei. În egală măsură, va diminua presiunea și riscul rutier de pe drumul național E85, cunoscut la nivel național pentru rata ridicată a accidentelor grave.
